17 Jan Holocaust in realitate virtuala
De câte ori nu auzim ca argument greu de combătut replica ”n-ai fost acolo!”? Da, e imposibil să ne întoarcem în timp, să retrăim experiențe. Fie ele ale noastre sau nu. Dar acum e posibil să ne transpunem în locuri, situații și momente din trecut. Azi luăm ca exemplu o expoziție despre Holocaust care ne transformă din spectatori în protagoniști. Realitatea virtuală ne oferă acest privilegiu. Această oportunitate unică de înțelegere exhaustivă a emoțiilor.
Un supraviețuitor al Holocaustului a avut ocazia să confirme autenticitatea cu care VR-ul te poate (re)introduce într-o iluzie imersivă. Martin Stern, în vârstă de 81 de ani, a fost unul dintre primii care au experimentat ceea ce se consideră a fi o expoziție unică și deloc confortabilă. Dar cu un impact copleșitor și necesar dacă îți dorești cu adevărat să înțelegi o bucată de istorie.
Prin intermediul realității virtuale, bătrânul a intrat din nou într-un ghetou nazist, mai precis în timpul lichidării din Varșovia din 1943. Cercetătorii au reușit să transpună în VR o fotografie de atunci, permițând vizitatorilor să vadă și să simtă cu adevărat un eveniment, nu doar o poză. Martin speră că astfel generația tânără se va implica mai mult în conștiința colectivă și va învăța să(-și) pună întrebările corect(e).
Medicul pensionar și-a petrecut copilăria în Theresienstadt, ghetou și lagăr de tranzit într-o Cehoslovacie controlată de naziști. Amintirile acestuia din perioada aceea nu sunt tocmai plăcute, dar când a fost întrebat dacă vrea să încerce aplicația în realitate virtuală nu a stat pe gânduri. Impresia pe care i-a oferit-o experiența a fost una imposibil de redat în cuvinte, așa cum probabil te-ar amuți și o călătorie cu mașina timpului. Care nu există (cel puțin, nu încă). Dar există în schimb realitatea virtuală, acest element esențial care lipsea din puzzle-ul unui univers greu de înțeles fără instrumentele potrivite. Acum e și de datoria noastră cum îmbrățișăm această tehnologie. În plus, ea reprezintă și o punte între generații, o modalitate de a le vorbi tinerilor pe limba lor. De comunicare eficientă am putea spune (cu tot ce presupune acest concept), astfel încât să se creeze echilibru și empatie.
În fotografia originală se pot observa câțiva oameni înghesuiți pe bordură, în timp ce sunt flancați de un soldat înarmat. Ca simplu spectator, da, această imagine îți poate produce emoție, dar mesajul nu ajunge în întregime la tine. Imaginează-ți ce se întâmplă când pătrunzi în poză de-a dreptul și descoperi fiecare detaliu și fiecare ipoteză care se poate ascunde în dinamica unei scene din Holocaust. Altceva, nu?!
Motivul pentru care imaginea din VR este realizată mai mult în conceptul de animație și mai puțin în mod realist este acela că dezvoltatorii ei nu și-au propus o perspectivă controversată, care să arate violență și eventual care să și instige către această idee. Scopul aplicației este să determine vizitatorii să analizeze critic fotografiile din expozițiile care evocă evenimente trecute, nu doar cu ochii, ci și cu mintea și cu sufletul.
Descoperă aici cum poate să (re)animeze realitatea virtuală timpul!
Ceea ce s-a întâmplat la Auschwitz cu adevărat și în totalitate nu vom ști niciodată. Iadul din spatele cuvântului Holocaust. Dar cu siguranță acum putem accesa mult mai ușor informații despre acest episod negru din istoria omenirii și putem înțelege, datorită noilor tehnologii, mult mai complex, mecanismele care s-au derulat în spatele lui. Sau pur și simplu putem să ne oprim puțin mai mult în dreptul unei fotografii. Putem să alegem să pășim în ea. Să fim acolo.
De ce e important să facem asta? Ca să putem fi aici.